Cogito,ergo sum

”Группа выпускников, успешных, сделавших
замечательную карьеру, пришли в
гости к своему старому профессору. Конечно
же, вскоре разговор зашел о
работе – выпускники жаловались на
многочисленные трудности и жизненные
проблемы. Предложив своим гостям кофе,
профессор пошел на кухню и
вернулся с кофейником и подносом,
уставленным самыми разными чашками –
фарфоровыми, стеклянными, пластиковыми,
хрустальными и простыми, и
дорогими, и изысканными. Когда выпускники
разобрали чашки, профессор
сказал: „Если вы заметили, все дорогие
чашки разобраны. Никто не выбрал
чашки простые и дешевые. Желание иметь для
себя только лучшее и есть
источник ваших проблем. Поймите, что чашка
сама по себе не делает кофе
лучше. Иногда она просто дороже, а иногда
даже скрывает то, что мы пьем.
То, что вы действительно хотели, было – кофе,
а не чашка. Но вы
сознательно выбрали лучшие чашки. А затем
разглядывали, кому какая чашка
досталась. А теперь подумайте: жизнь – это
кофе, а работа, деньги,
положение, общество – это чашки. Это всего
лишь инструменты для хранения
Жизни. То, какую чашку мы имеем, не
определяет и не меняет качества
нашей Жизни. Иногда, концентрируясь только
на чашке, мы забываем
насладиться вкусом самого кофе.”

Cum sa traiesti o viata plina de sens chiar avand putin… 15 lectii de viata minimaliste de la Joshua Fields Millburn

1. Dragostea nu este suficienta. Desi trebuie sa iubim, dragostea nu este suficienta pentru a supravietui. Trebuie sa luam masuri pentru a le arata celorlalti ca ne pasa, sa le aratam ca ii iubim. Da, dragostea este un verb.

2. Sanatatea este subestimata. Starea noastra de bine este mult mai importanta decat o tratam multi dintre noi. Fara sanatate, nimic altceva nu mai conteaza.

3. Obiectele cu valoare sentimentala nu sunt chiar atat de importante pe cat par a fi. Mama mea a murit cand eu aveam 28 de ani. Au fost niste momente dificile in viata mea, dar m-au ajutat sa realizez ca amintirile noastre nu se afla in lucrurile noastre, amintirile noastre sunt inauntrul nostru.

4. Jobul tau nu este misiunea ta in viata. Pentru mine cel putin nu a fost, desi l-am tratat ca si cum ar fi fost pentru o perioada indelungata de timp. Am muncit atat de mult incat celelalte lucruri din viata mea au avut de suferit. Nu e nimic gresit in a munci din greu atata timp cat nu sta in calea celor mai importante aspecte ale vietii: sanatatea, relatiile, pasiunile tale.

5. A-ti gasi pasiunea este important. Pasiunea nu este preexistenta. Iti poti cultiva o pasiune atata timp cat aceasta pasiune este ceva care se aliniaza principiilor si dorintelor tale.

6. Relatiile conteaza. Fiecare relatie – cea de prietenie, romantica sau de orice alt tip – este o serie de a da si a primi. Fiecare relatie are o cutie pe care scrie “NOI”. Pentru ca relatia sa functioneze, ambele parti trebuie sa ia, dar si sa puna in cutia respectiva. Daca doar daruiesti, dar nu si primesti, te vei simti folosit, exploatat, vei simti ca altcineva profita de tine; daca doar primesti, dar nu si daruiesti, atunci esti o persoana demna de dispret.

7. Gelozia este o emotie irosita. Competitia da nastere geloziei desi adesea ii punem etichete dragute precum “spirit competitiv”, “ambitie” sau “perseverenta”. Gelozia este urata totusi: nu este niciodata o modalitate de a exprima ca ne pasa – este doar un canal prin care ne raspandim propriile nesigurante.

8. Nu sunt centrul universului. Este dificil sa te gandesti la lume din alta perspectiva decat cea proprie. Suntem intotdeauna ingrijorati vizavi de ceea ce se intampla in vietile noastre. Cum arata programul meu astazi? Daca imi pierd jobul la urmatoarea runda de concedieri? De ce nu ma pot opri din fumat? De ce am kilograme in plus? De ce nu sunt fericit cu viata mea? Suntem puternic constienti de tot ce este conectat cu vietile noastre, insa suntem doar un singur ingredient intr-o reteta mult mai ampla.

9. Schimbarea inseamna evolutie. Ne dorim cu totii alte rezultate in vietile noastre si cu toate acestea cei mai multi dintre noi nu vor schimbare in vietile lor. Schimbarea inseamna nesiguranta si nesiguranta inseamna disconfort si disconfortul nu este amuzant deloc. Dar cand invatam sa ne bucuram de procesul schimbarii – cand alegem sa privim nesiguranta drept varietate – atunci ajungem sa culegem toate recompensele schimbarii. Acesta este modul in care evoluam.

10. Sensul vietii. A oferi inseamna a trai. Cea mai buna modalitate de a trai o viata valoroasa este simpla: continua sa evoluezi ca individ si contribuie si la evolutia altor oameni intr-un mod plin de sens. Evolutie si contributie; acesta este sensul vietii.

11. A pretinde ca suntem perfecti nu ne face perfecti. Nu sunt perfect si nu o sa fiu niciodata. Fac greseli, iau decizii proaste si uneori esuez. Ma impiedic, cad. Sunt om – o traista plina cu de toate, intuneric si lumina – asa cum esti si tu. Iar tu esti un om frumos.

12. Durerea poate fi utila, dar nu si suferinta. Durerea ne lasa sa stim ca ceva este gresit: ea ne indica ca trebuie sa schimbam ceea ce facem. Cu toate acestea, suferinta este o alegere si putem alege sa oprim suferinta, sa invatam o lectie din durere si sa mergem mai departe cu vietile noastre.

13. Neincrederea in tine insuti ucide. Persoana care te impiedica din a face tot ce vrei sa faci, persoana care te opreste din a fi in totalitate liber, persoana care te opreste din a fi sanatos, fericit si pasionat – acea persoana esti chiar tu.

14. Fericirea nu este de vanzare. Nu putem cumpara fericirea si cu toate acestea rascolim raioanele de magazine, rafturile si pagini pe eBay pentru a cauta ceva mai mult, ceva pentru a umple golul. Lucrurile nu ne vor face fericiti, cel putin nu pe termen lung. In cel mai bun caz, lucrurile materiale ne vor linisti temporar. In cel mai rau caz, ele ne vor distruge vietile: ne vor lasa goi pe dinauntru, depresivi, ne vor lasa chiar mai singuri decat eram – singuri intr-o mare de lucruri fara valoare. Adevarul este ca vom muri cu totii si a ne umple mormintele cu bunuri si comori nu ne va salva de la aceasta realitate.

15. Nu trebuie ca toata lumea sa te placa. Toti vrem sa fim iubiti – este un instinct specific mamiferelor – insa nu putem evalua fiecare relatie in acelasi mod si prin urmare nu te poti astepta ca toata lumea sa te iubeasca la fel. Viata nu functioneaza astfel. Prietenul meu Julien Smith spunea in eseul “The complete guide to not giving a fuck”: “Cand oamenii nu te plac, in realitate nu se intampla nimic. Lumea nu se sfarseste. Nu ii simti ca iti rasufla in ceafa. De fapt, cu cat mai mult ii ignori si iti vezi de treaba lor, cu atat mai bine iti este.”

de pe inet.

Vasile Militaru – Sase pui si-o biata mama

Mai de mult, o rândunica avea-n cuibu-i sase pui
Si privea la ei sarmana, ca la chipul soarelui:
De cu zori pornea -sageata- cautând, pe deal si vai,
Hrana pentru puii sai
Si-n iubirea-i nu odata
S-a culcat ea nemâncata,
Dar destul de fericita ca nu s-a-ntâmplat nicicând:
Dintre pui, s-adoarma vre-unul ars de sete sau flamând,
Nici n-a fost mai mândra mama decât ea-ntre rândunici,
Când vazu-ntr-o zi ca puii se facusera voinici,
Si n-a mai avut odihna nici cât ai clipi, sub soare,
Pâna când, pe fiecare pui nu l-a-nvatat sa zboare,
Dar, când toti puteau sa plece încotro voiau sub slava,
Rândunica, istovita, a cazut în cuib bolnava
Si cu ochii plini de lacrimi tinta-n ochii fiecui,
Zise celor sase pui:
Dragii mamii, eu de-aseara, simt în inima un cui:
Aripile greu ma dor
Si nici vorba sa mai zbor…
Dumnezeu mi-a dat putere, – oricât am avut nevoi, –
Sa gasesc într-una hrana pentru voi…
Astazi fiindca sunt bolnava, dragii mamii, se cuvine, –
Mari cum v-a facut maicuta, sa-ngrijiti si voi de mine
Si ca nimeni dintre puii-mi sa nu simta ca mi-e rob,
Fiecare, sa-mi aduceti, zilnic, numai câte-un bob;
Ale voastre sase boabe milostive, ma vor tine
Pâna când o sa vrea cerul sa ma faca iarasi bine…

I do not help my wife.

A friend came to my house for coffee, we sat and talked about life. At some point in the conversation, I said, „I’m going to wash the dishes and I’ll be right back.”

ganduri de pe net, si cu mult adevar

Traim pe fuga, mancam pe fuga, iubim pe fuga, dormim pe fuga ! Intre dimineata si seara, e sprintul. Ne trezim ca trec anotimpurile peste noi… …Anii fug si ei.
Ne ardem viata in birouri. In zgomotul tastelor si al aparatelor de aer conditionat, inchisi in calculatoare, despre care ne amagim ca ne-ar fi ferestre spre lume.
Visam pe google, radem pe facebook, ne dam intalnirile pe mess. Ne traim iubirile in sms-uri si ne amagim ca am fi fericiti. Ne culcam cu stiri si talk-show-uri, ne trezim la fel cu iluzia cunoasterii.
Ii sunam pe cei dragi in graba, poate din automatism, ca apoi sa-i repezim aruncandu-le in fata arogantul „n-am timp”.
Discutii, telefoane, nervi, resemnare, evadare.
Evadare?
Alergam in sprint spre vacanta. O saptamana, doua …pauza de respiratie. Niciodata detasare, insa.
Chiar asa, cand ti-ai inchis ultima data telefonul?
Si apoi … o luam de la capat si mai inversunat. Crispati, hulpavi, avizi de viteza pana la urmatoarea pauza si tot asa. Roboti rigizi si prizonieri in propriile vieti. De parca , daca ne-am opri am pierde trenul. Caram dupa noi -povara grea- glodul prejudecatilor. Gandim cu viteza gandului.
Pierdem esenta caci niciodata nu avem timp!
Citim titluri dar uitam povestile.
Ca sa faci parte din lumea asta , trebuie sa tii pasul cu ea. Asta e pretul pe care il platim cu totii.
Uneori simt nevoia sa cer timpul inapoi…dar.. N-am timp!